Aproape s-a incheiat, sau cel putin partea cea mai grea... un program infernal intr-un sfarsit incheiat, cel mai dur test de anduranta de pana acum...
Oricat de greu e sa faci lucrurile cu moralul la pamant, esecul nu e pe lista mea de prioritati... in tot acest timp, poate e putin, un singur regret am si mi-a tocat nervii in fiecare moment al zilei fara exceptie si inca o mai face... e greu sa gestionezi ceva asupra caruia nu ai nici un control si care nu depinde in totalitate de propria persoana si totusi, poate exista solutii, sau doar fac variantele cu ochiul fara folos... stupida intamplare a aceleiasi decizii care duce in directii total diferite...
mai sunt 3 luni, au trecut 3 ani +/-, dar nu am avut nici o sansa, cu atat mai putin 3... intr-un mod stupid 3 e nr meu preferat deseori reprezentativ... si totusi daca ar mai exista o sansa din cele 3 nici nu mi-ar trebui mai mult sa o fructific sa iasa cel putin perfect... fara sa ma pierd in detalii, am sa continui sa ma orientez din mers, un mers deseori criticat, fara sa privesc in jos fara sa imi pese daca ma impiedic, sau cat de rau ma lovesc cand o fac si fara sa tin cont decat de ceea ce conteaza intr-adevar...
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu